Clar.... niste aberatii

Pentru atunci cand voi incerca sa fac totul bine, pentru atunci cand nu va mai ploua, pentru atunci cand nu voi mai fi deprimata din cauza ploii, pentru atunci cand nu voi mai dormi cu ochii deschisi, pentru atunci cand voi scrie doar aberatii, pentru atunci cand….
....as vrea sa scriu despre ceva dar nu stiu daca ar trebui sa scriu despre acel lucru aici. Poate trebuie sa mai citesc o carte…
O SA FIE ATUNCI pentru ca m-am saturat de vremea asta nasoala si o sa ma mut la polul Nord pentru ca macar acolo desi e frig pot sa ma imbrac cu ceva sa ma incalzesc, pentru ca orice as face tot as fi etichetata. Se presupune ca as avea timp de stau sa scriu pe blog, dar oare lumea nu a ramas in lumea antica desi noi am evoluat sau doar unii oameni observa beneficiile mediului online? Este o preocupare obisnuita, cu un comportament devenit normal, cu decizii de luat pe mai multe medii. Daca eu reusesc sa fac asa in mediul asta ce te doare pe tine ca eu fac asta? De ce sa renunti? Oare devin o frustrata ca si urmaritorii mei? A se intelege urmaritori ca si fraierii care nu au ce face si care prefera sa se uite mai degraba in curtea vecinului decat in propria sa curte. Daca mie imi moare capra tu esti happy? Si daca eu vand capra(cu un pret convenabil mie) si tu o cumperi asta inseamna ca fac un profit, nu? Deci cine e mai castigat? Eu sau tu?
Se pare ca sunt in perioada cand vad toate lucrurile pe care un om le face si nu pot sa le ignor, indiferent ca sunt lucruri bune sau rele ci doar le vad deoarece se pare ca persoana respectiva care vrea sa arate cu totul si cu totul altceva nu se poate abtine de a nu spune prostiile din capul ei. Poate trebuie sa mai citesc o carte… cum sa ma autodepasesc… poate imi trebuie mai mult zen…
Asa cum spuneam. Nu-mi vine o idee clara. Sau despre ceva anume, sau despre cineva anume. Ma deranjeaza ceva si nu stiu ce anume.
Poate vremea asta…
Sa zicem ca saptamana asta a fost una in care am stat de vorba cu oameni pe care nu-i mai vazusem de 5 ani….. ma si mirasem cand am vazut ca suna… m-am si mirat ca mai aveam numarul de telefon in agenda…. Cand ne-am vazut socul a fost si mai mare pentru ca cu totii ne-am maturizat, nu intotdeauna consideram ca am luat deciziile corecte, ca incercam sa intelegem compartamentul uman. Ca pana la urma e vorba de intelegere si nu de a satisface o nevoie umana. Cred ca e prea succesiv cuvantul asta uman… sau poate ca eu sunt succesiva cu anumite chestii, situatii…

NE MAI VORBIM, NE FUTEM, NE MAI PROSTIM SAU CE FACEM ?

5 months sober :)

Vreau sa multumesc fanilor, celor care m-au aprobat, celor care mi-au fost alaturi la o tigara, celor cu care am impartit o tigara in vremurile nasoale, parintilor care au fost cei mai bucurosi la aflarea minunatei vesti, tie si mie, totodata si firmei la care lucrez pentru ca mi-a platit salariul de am putut sa-mi permit acest viciu. Da, si v-a spune toata lumea ca am renuntat deoarece a venit criza, ca toate s-au scumpit, au pus accize mai mari pe produsele vicioase, dar in fine nu mai conteaza caci m-am trezit la realitate. A batut gongul! nu de moarte :)) si nu mai conteaza de ce m-am lasat, important este ca bula in care traiam si incercam sa ma conving ca imi place sa fumez si ca deocamdata nu vreau sa renunt tocmai din acest motiv, era foarte mare incat imi dadea o placere imensa (nu incepeti cu perceptia ... bla, bla) cel pusin la nivelul pisicului caci in realitate acum sufar de aceeasi boala ca si alcoolicii. Ma consider fumatoare chiar daca activa nu mai sunt din acest punct de vedere, plus ca am o slabiciune pentru mirosul de tigara, e bad for my mind. I've been there! Deci ce-ar fi mai bine?
Apoi spre consolare m-am gandit ce as fi putut face cu banii, daca i-as fi economisit sau daca as incerca acum cu aceeasi disperare sa economisesc banii pe care ii dadeam o data la doua zile, uneori si o data pe zi cand nivelul de stres atingea pragul maxim de toleranta. M-am gandit ca m-as fi putut duce in vacanta de o luna, pe o plaja insorita in luna decembrie, dar spre dezamagirea mea si a fanilor nu s-ar fi putut pentru ca ar fi intervenit alte vicii.
Cred ca era mai bine la 15 ani cand eram pasionata de toate revistele glossy si aruncam banii pe ele, alea cel pusin nu aveau un impact atat de mare la mine , psihologic vorbind. Cand mi se spunea sa renunt a le mai cumpara, le replicam ca e mai bine asa decat sa fumez sau sa ma drogez sau sa beau. Am fost acolo, am vazut cum e si nu-mi mai trebuie. Nici reviste, nici tigari ... nici nimic... ei poate doar guma de mestecat.
Me, myself and I that's all I got in the end!