Azi...

Timpul il urasc. Soarele il iubesc. Caldura lui e intensa, chiar prea intensa. Mi s-a parut chiar ca te-am vazut incercand sa negociezi cu soarele ca razele lui sa nu mai fie atat de puternice. Parca simt vantul, parca sunt un pic amortita cand imi dai senzatia ca nu mai suport ASTA. Vantul ma va racori usor, voi simti nisipul purtat de vant pe pielea mea, apoi imi voi racori tapile goale in apa sarata. Fiind doar la inceput de drum voi observa cum apa se pierde printre piciorele mele amestecate cu nisip, iar asta e prima vara cand iti simt lipsa acut, cand inot fara tine, cand imi doresc sa nu te fi lasat sa-mi patrunzi in ganduri. Cand toate lucrurile simple si frumose sunt facute sa se termine foarte usor si repede, cand am crezut ca pot fi totusi carpite, cand stiu ca timpul scurs va sterge totul, voi spune ca tot de tine am fost alintata, chiar si acum, cand esti departe de mine. Si pentru ca lumea nu va putea intelege ceea ce simt, ca nu mai stiu care este centrul nostru pentru ca uneori imi doresc sa fi fost impreuna mereu, vreau sa stii ca intr-un final tot noi vom fi, mai devreme sau mai tarziu. Parca iti vad zambetul frumos care imi dadeau mii de fiori cand inca un alt lucru sfarseste si-mi pare rau ca, totusi, nu trece mai repede pentru ca doare, iar cand doare acut, atunci ignor. Nu vreau asta, dar e ceva care vrea sa iasa la suprafata, care consuma si ma face sa fiu confuza in lumea asta de cacat. Nu m-am mai simtit asa de nesigura de cand - frica a disparut. Acum nu cred ca mai m-ai putea recunoaste.

Conversare placuta!!!

Pentru ca se intampla ca multa lume sa fie in categoria nu sunt fitoasa/fitos merg la scoala/cafenea/job cu autobuzul/metroul se intampla ca inevitabil sa sune telefonul. Si atunci incepi sa conversezi cu persoana de dincolo de telefon. Ce faci, simplu.. mai rar auzi sunt in metrou, vorbim later. Acum e in trend sa incepi sa dai amploare convorbirilor telefonice spre fericirea operatorilor de telefonie mobila si spre necazul celor din jurul tau din mijlocul de transport cand incepi sa auzi o conversatie de genul .. am stranutat… nu ai auzit, am stanutat de trei ori , nu ti se pare senzual. Sau incep sa tipe ca disperatii ca si cand ar fi doar ei intr-un spatiu inchis, sau sa incepi sa vorbesti cat mai obscen, sa tipi mai tare decat celalalt, sa incepi cu amenintarile, sau cand cineva isi expune necazul sa inceapa sa planga langa tine cu telefonul la ureche. Chiar credeti ca ne-ar putea interesa ce anume se intampla in viata voastra chiar daca va cunoastem sau nu? Sa spunem ca suntem multifunctionali, dar totusi bunul simt din voi nu tipa de rusine de mai are un pic si te baga in pamant? Conversatiile de acest gen in care scopul lor este sa faca atent nu doar interlocutorul ci si persoanele din jurul tau, franturile din conversatia voastra, ce ar putea fi controlate, deranjeaza lumea din jurul tau... sau inutilitatile pe care le conversati doar doar de o trece timpul mai repede, sau ca hai sa consum minutele sunt deja depasite. Daca putem sa spunem sa asculte in casti pentru cei care asculta manele la telefon pe difuzor ca nu suntem obligati sa ascultam shit-ul lor, atunci celor care tipa la telefon uitand ca se afla intr-o gramada de oameni ce le putem face? Cat sa mai ignoram? Atunci cand ai ceva important de comunicat prin telefon o faci cum si cand trebuie. Mergeam cu ratb-ul intr-o seara … suna unul la o firma sa intrebe de cineva de la rh. Ok, te gandesti, are o adeverinta de luat si vrea sa vada daca e gata… el de fapt incerca sa aplice pentru un interviu. Nu se poate sa ma programati totusi pentru un interviu chiar daca job-ul s-a ocupat, poate se gaseste un loc si pentru mine? Eu cred ca oamenii sunt disperati dupa job mai ales acum in criza, dar chiar trebuie sa faci acest lucru intr-un loc unde sunt mai multi oameni fiecare cu ooseala si gandurile lui? Shit-ul vostru nu ne intereseaza, nu zice nimeni nu vorbti la telefon, dar faceti in asa fel incat sa nu ne deranjeze pe noi ceilalti care se afla intamplator in jurul tau la un moment nepotrivit.