Oare-mi pasa?

Ai reusit sa strici chiar si ultimul strop de liniste din mine in ceea ce te priveste. In disperarea ta de a te repozitiona in mintea mea, de ati acorda atentia mea desi nu o meriti, de a te consola atunci cand ai nevoie, de a primi ajutor atunci cand e necesar, ai reusit ceea ce ti-ai propus? Pentru ca-ti spun eu ce-ai reusit. Ai stricat tot, asa cum stii tu sa faci de obicei si mai ales cand un om te avertizeaza don't go further, ai stricat si gandurile altor oameni care prin disperarea ta de doi bani ai facut ceea ce stii tu cel mai bine si te caracterizeaza. Si cand spun stai dracului in banca ta cat timp dreg ceea ce ai stricat, nu mai veni sa arunci cu batul intr-o balta goala de pesti. Nu incerca frate ca prostul sa strici de doua ori acelasi lucru si apoi sa astepti minunile, pentru ca nu ai sa le vezi. Trecutul nu-l mai poti aduce la zi in incercarea ta stupida de a-mi dovedi ceva, pentru ca nu-ti mai dau posibilitatea sa inlocuiesti o aberatie cu alta. Stii, nu trebuie sa-mi dovedesti superioritate sau altceva pentru ca nu m-ai pierdut si nici nu te-am pierdut, nu suntem intr-o competitie ci doar s-a asternut dezamagirea. Pur si simplu, poti intelege?
Totul se opreste intr-o lume neguroasa unde, in cele din urma, totul devine incert.